Cateodata… simt ca nu mai pot… si-as vrea sa ma adapostesc in bratele tale ca sa plang… sau sa rad… sau sa uit… si sa nu ma vada nimeni, iar tu sa-mi ierti slabiciunea.
Doar cateodata nu stiu de unde sa mai iau putere sa pot… si-atunci musc din perna pana dimineata, ca sa nu ma auzi urland.

Publicitate