Scrierea asta

Nu-ti voi putea multumi niciodata suficient ca nu m-ai lasat acolo unde cazusem. Sa plang un infinit de lacrimi de recunostinta? Sa nasc cuvinte mai cuprinzatoare? Sa ma tarasc la picioarele tale? E atat de putin…
De mi-as trai viata in genunchi n-ar fi de-ajuns.

Tu mi-ai prins mana ce implora iertare, desi nu meritam,
iar trupul meu, sufletul meu si mintea mea
ti se supun de-acum doar tie, atat cat o sa vrei,
ti-as oferi orice, oricat, dar asta-i tot ce am…

Anunțuri