by cerulinstelatdeasupra

Pierdut barbar in chip de moarte taci
cu steaua coborata de pe frunte
cu apa-amara fara gust de munte
ce-o bei ranit in trupu-n care-ti zaci.

Arunca-ti ruga catre-nalt si cere
o groapa-adanca si o zi cu ceata
sa mori rapus, in recea dimineata
a lunii mai, candva, dupa-Inviere

Iar mai tarziu, prin toamna, sa iti creasca
din gura ta uitata prin tarana
o stea albastra, semn de vreme buna
si ochiul de femeie, s-o iubeasca

Publicitate