Cu ochii mintii m-au privit, si m-au mintit.

Cuvinte frumoase, iluzie de femeie dorita,
Iubita grabit, intre doua telefoane ale nevestei,
Sarutata pe sani, pe coapse, pe solduri,
Niciodata pe gura.

Mincinoase oglinzi, prada mandriei hulpave,
Resimtita dureros in final de noapte, cand barbatii cioburi
se aduna umili la casele lor pline de plozi si de datorii.

Oglinda ma arata asa cum sunt eu, in toata ne-splendoarea,
Cu umerii adusi in fatza, cu ochii rosii de plans, goala si nefireasca,
asa cum am refuzat sa ma vad vreodata, din ambitie,
din orgoliul de a fi mai mult decat sunt.

Oglinda mea e nemiloasa si rece,
si m-a invatat ca nu sunt cea mai frumoasa din tara,
Sunt ceea ce sunt
.

Anunțuri