Acum putin timp cineva m-a intrebat cum ma vad peste 10 ani. Nu ma vedeam. Credeam ca o sa mor.
Ce am fost eu pana acum e un fals. Credeam ca o sa imbatranesc ca o matroana ragusita, fumand trei pachete de tigari intr-o zi, inconjurata de obiecte vechi pline de amintiri, de scrisori si de carti.

M-am lasat de fumat. La cateva zile dupa asta constat ca nu sunt cine credeam ca sunt. Ca o obisnuinta de atatia ani iti deformeaza imaginea despre tine. Nu te mai vezi clar. Scotocesc intre obisnuinte. Cine stie ce mai descopar…