Oh, Doamne, ce zi frumoasa! 😆
Dupa ce totul a mers ca pe roate azi, am avut si bomboana pe tort. M-am distrat copiooos cu o fatuca de la recuperari creante.

Eu credeam sincer ca s-au potolit. Dupa ce am vorbit acum vreun an cu un baiat desteptutz, caruia i-am explicat sa se linisteasca, pentru ca nu va vedea niciun ban de la mine, el mi-a zis razand ca oricum n-are ce sa-mi faca, datoria fiind mai veche de 5 ani, s-a prescris.

Azi ma suna una, constipata raaau, cu placa invatata. O las sa recite placa, ii raspund frumos la intrebari, ma smeresc, cum ar veni ;)), folosesc cuvinte destepte gen „grila de salarizare”, ma intreaba cat castig, ii spun (mwahaha), cat castiga sotul, ii spun si asta. Dupa care ii spun ca suntem divortati de 7 ani. Ea inghite. Ma intreaba cand o sa incep sa platesc creditul la Raiffeisen, ii spun ca niciodata. Ea incepe sa nu mai intelega nimic si inghite din nou. Eu o las sa inghita. Apoi spune ca se vor lua masuri. Eu ii spun sa le ia. Ca mi se va opri 30% din salariu. Lunar! 😆 Eu ii spun sa opreasca. Ea iarasi nu mai intelege nimic. 😆 Si ma intreaba de ce vreau sa-mi opreasca. Eu ii spun ca o sa inteleaga ea. 😆 Si ma apuca rasul rau, ca pana atunci m-am abtinut. =))

Si ea zice ( 😆 😆 ) ca la varsta mea ( 😆 ) n-ar trebui sa am o astfel de atitudine vis-a-vis de o problema reala, care poate degenera si as putea chiar sa-mi pierd proprietatile, in instanta ( 😆 ). Eu o iert si-i spun de ce rad. Ea zice ca „odata si-odata tot o sa am eu carte de munca” . Eu ii promit solemn ca niciodata, niciodata, sub nicio forma, nu voi avea carte de munca in Romania. Si-i mai zic si ca n-are nicio relevanta pentru ea, intrucat nu voi plati o datorie care nu mai exista. Si ea zice una colosala: „chiar daca datoria nu mai exista (ceea ce nu este adevarat! cine v-a spus asta?), aveti obligatia morala sa o achitati!” =)) 😆 😆

Mama, deci lesin de ras! 😆

(Ce munca ingrata au si astia, saracii de ei. Cu cate frustrari or pleca acasa seara…)

Anunțuri