Probabil ca suntem facuti din apa si cuvinte. Caci oricat am simti noi (pentru ca suntem intuitivi si empatici), nimic nu se compara cu un cuvant in care s-a fost asezat tot sufletul, toata gandirea si tot trupul, cu bratele lui moi, cu tot  – lasate pe langa corp intr-un abandon intru simtire.

Iar cand cuvintele devin putine, pe langa ceea ce simti, nu-ti ramane decat sa repeti la nesfarsit „minunat” si sa inchizi ochii, ca sa te transpui dincolo, intr-o lume fara materie si fara slove, in care doar plutim.

Prea devreme demonetizate cuvinte, isi predau semnificatia din sufletul celui care le poarta, in zambetul celui ce isi aminteste cum se primeste.

Publicitate