Mi-am amintit aseara, uitandu-ma la „A bug’s life”, ce orori le sunt prezentate copiilor drept normalitate, in scoli. Tin minte cum cabinetul de biologie era tapetat cu insecte moarte, fetusi in formol, broaste disecate, fluturi cu aripile intinse, care nu mai zburau…
Faceam insectare in fiecare an, toti… Am facut chiar si disectie pe o broasca…
Cu ce drept facem noi, „oamenii”, lucrurile acestea? Ce tupeu nemarginit putem sa avem?
*N-am uitat fluturele acela. Atunci nu intelegeam..
George Secareanu a spus:
Eu am avut o profesoara care nu ne-a dat voie sa facem insectar, ba chiar ne-a amenintat cu note mici in cazul in care facem. Atunci mi s-a parut un pic ciudat, abia apoi, dupa ce am mai crescut, mi-am dat seama ce idiotenie este acest insectar.
Agarttha a spus:
Sunt si unii lucizi. Putini.