Constrangerile pot fi de mai multe feluri, si daca nu faci un lucru din convingere, ci doar pentru ca te afli sub ochiul critic al cuiva, minciuna e de doua ori mai mare. Rezultatele sunt zero, si obosesti intr-un timp scurt sa mai indeplinesti dorinte nespuse, doar pentru ca ai putea fi sanctionat sau criticat.

Cunosc oameni care s-au schimbat fundamental (contrar spusei ca „naravul ba”) din iubire, niciodata din alt motiv. S-au schimbat fie pentru ca iubeau pe cineva, fie pentru ca au invatat sa se iubeasca pe ei insisi, la un moment dat.
Si-am vazut si mai multi care mint ingrozitor, tot in numele iubirii. Care dupa ce nu se mai afla in sfera de acoperire a iubirii pentru care sustineau ca s-au schimbat, ca au vazut, ca au inteles, ca si-au resetat sistemul de valori, au revenit in no time la obiceiurile de odinioara, ca si cand aparenta pe care o afisau cu cateva luni in urma, nici n-a existat in viata lor.
Insa nu-i judec, pentru ca eu insami m-am mintit de multe ori; de multe ori pare adevarat, pare ca se suprapune perfect fiintei tale un anumit principiu, pare ca toata viata ai cautat raspunsul acela si esti atat de fericit ca l-ai gasit, incat nu-ti mai pui intrebarea daca te reprezinta.

E foarte greu sa nu te minti, de multe ori, pe tine insuti, pentru ca suntem slabi si credem ca e iubire orice afect mai intens, si-apoi ne alimentam cu niste convingeri care nu sunt ale noastre, pana cand ajungem sa nu ne mai apreciem obiectiv.

Sigur, scriind asta (despre terte persoane, care m-au inspirat astazi, urmarindu-le activitatea), imi spun in gand: am trait prea multe ca sa mi se mai intample mie. Dar daca mi se intampla inca?

Cat de autentici raman oamenii cand iubesc?

Anunțuri