by cerulinstelatdeasupra

Cu chipul mirare în duh de-ntuneric
privirea-ţi străbate prin ceţuri fierbinţi,
pierdută prin beznă şi ruptă de sferic,
hrănit-ai doar haite de rugi fără sfinţi.

Deschide altarul, magnolie-a nopţii,
aprinde-ţi lumina din buze şi ochi,
iar candelă arde-n cotloanele sorţii
de Umbră şi Şarpe să-ţi dai de deochi.

Întinde-ţi făptura-n căldura cea albă
deschide fereastra spre-un alt curcubeu
căpruiul zvâcnească din inima-dalbă
pe noul tău chip surâzând Dumnezeu…

Anunțuri