In hala Obor fructele de mare sunt prezentate ca fiind „produse de post”. Eu inteleg ca suntem atat de prosti incat ne curge saliva din gura, dar cica eram si unul dintre cele mai credincioase popoare. Nu ca postul ar avea, la noi, vreo legatura cu credinta. Are cu superstitia. Am auzit tot felul de apucaturi: „maine sa mananca peste.”; „pai tii post?”; „nu, dar asa e bine”.

Chiar si cei care postesc asteapta dezlegarea aceea la peste precum mortul colacul. Postul e o etapa chinuitoare pentru ei, alearga prin magazine dupa carnati de soia si alti inlocuitori, cand la carte zice clar sa mananci poame, paine, si sa bei apa.

Putini mai stiu ca a tine post de la alimente nu este suficient. In post nu fumezi, nu consumi alcool, si nu faci sex. Mai ales. Adica poti, mai degraba, sa mananci branza. Dar ei considera aspectele respective „de detaliu” si daca au mancat o saptamana doar cartofi prajiti si salate, se considera curatiti.

Astea sunt doar aspectele fizice. Ca ele vin la pachet cu niste mobilizari spirituale… ar fi peste puterea de intelegere a majoritatii populatiei credincioase.
Pai, atunci, Doamne-ajuta!

Anunțuri